Citiți același paragraf de trei ori și tot nu îl rețineți. Vă scapă cuvinte simple în mijlocul unei propoziții. Intrați într-o cameră și nu mai știți de ce. Seara vă simțiți obosit mental, chiar dacă fizic nu ați făcut mare lucru. Mulți oameni numesc toate acestea „ceață mentală”.
Vestea bună: de cele mai multe ori, ceața mentală are o cauză care se poate găsi. Articolul acesta vă arată ce se verifică, în ce ordine și unde își are locul, realist, o perfuzie.
Un simptom, nu o boală
„Ceața mentală” nu apare ca diagnostic în clasificările medicale. Este un fel de a descrie o combinație de senzații: concentrare greoaie, memorie încețoșată, gândire mai lentă, oboseală mentală care vine repede.
Asta nu înseamnă că e imaginară. Înseamnă că e un semnal, iar semnalul are o sursă. Uneori e una singură. Mai des sunt câteva care se adună: un somn mai prost, o perioadă stresantă, un deficit care s-a instalat încet.
Cauzele frecvente, pe categorii
Somnul
Un somn scurt sau fragmentat e primul suspect. O cauză care trece des neobservată este apneea în somn: respirația se oprește în mod repetat în timpul nopții, fără ca omul să își dea seama. Semnele tipice sunt sforăitul puternic, pauzele de respirație observate de partener, trezirile cu senzație de sufocare și somnolența din timpul zilei. Apneea afectează concentrarea, memoria și luarea deciziilor.
Ce se vede în analize
Câteva probleme frecvente dau exact senzația de ceață și se pot depista cu analize de sânge:
- anemia și deficitul de fier — oboseala și concentrarea slabă sunt printre primele semne; medicul interpretează împreună mai multe valori, nu una singură;
- deficitul de vitamina B12 — poate da oboseală, amorțeli, tulburări de echilibru, stare depresivă și memorie slabă; apare mai des la vârstnici și la cei care iau anumite medicamente pentru diabet sau pentru aciditate;
- funcția tiroidiană scăzută (hipotiroidismul) — poate da oboseală, creștere în greutate, frig resimțit mai puternic și stare depresivă; se verifică prin analiza TSH;
- glicemia — medicul o poate cere și pe ea, după context.
Starea emoțională
Depresia și anxietatea pot începe tocmai cu greutatea de a te concentra. În depresie, concentrarea slabă apare alături de oboseală, somn tulburat, lipsa plăcerii pentru lucrurile care înainte bucurau și sentimente de vinovăție, aproape zilnic, timp de cel puțin două săptămâni. Mulți oameni descriu „ceața” înainte să recunoască tristețea.
Schimbările hormonale
La femei, perioada de dinaintea menopauzei poate aduce somn mai prost, schimbări de dispoziție și dificultăți de memorie. Observațiile de până acum arată că aceste dificultăți sunt, de regulă, trecătoare. Discuția se poartă cu medicul ginecolog.
Medicamentele și alcoolul
Unele medicamente care dau somnolență, cum ar fi anumite antihistaminice mai vechi, somniferele sau unele medicamente pentru durere, pot încetini gândirea, mai ales luate împreună. Alcoolul, chiar și în cantități „sociale”, strică somnul. Nu opriți niciun tratament singur: faceți o listă și discutați-o cu medicul.
După o infecție
Greutatea de a gândi limpede este unul dintre simptomele frecvente care pot rămâne după COVID-19, alături de oboseală și somn tulburat.
Semnele pentru care nu așteptați
- confuzie apărută brusc, greutate la vorbire sau la înțelegerea celorlalți, slăbiciune ori amorțeală pe o parte a corpului, fața strâmbă — sunați imediat la 112;
- o durere de cap bruscă și foarte puternică, diferită de orice ați avut înainte — 112;
- pierderi de memorie care se agravează de la o lună la alta, rătăcirea în locuri cunoscute, schimbări de personalitate observate de cei apropiați — programare la neurolog, fără amânare.
Dacă ceața vine împreună cu gânduri de a vă face rău, sunați la 112.
Cum vă pregătiți pentru consult
Primul interlocutor este medicul de familie. El decide ce analize au sens în cazul dumneavoastră și, după rezultate, vă poate trimite mai departe: la endocrinolog, ginecolog, specialist în somn, psiholog, psihiatru sau neurolog.
Luați cu dumneavoastră:
- lista completă a medicamentelor și suplimentelor;
- câteva notițe despre somn: la ce oră vă culcați, cât dormiți, dacă vă treziți obosit;
- data aproximativă de când a început ceața și ce s-a schimbat în viața dumneavoastră în acea perioadă.
Ce puteți face de mâine
Aceste lucruri nu înlocuiesc consultul, dar vă ajută să vedeți mai clar:
- țineți un jurnal două săptămâni — somnul, alcoolul, cafeaua, momentele cu ceață mai deasă;
- păstrați aceeași oră de culcare, inclusiv în weekend;
- reduceți alcoolul, mai ales seara;
- mișcați-vă zilnic, chiar și o plimbare scurtă;
- lucrați la un singur lucru odată când puteți, pentru că săritul continuu între ecrane obosește atenția;
- nu începeți suplimente „pentru memorie” înainte de analize; unele pot ascunde un deficit sau pot interacționa cu tratamentele.
Dacă ceața se risipește după câteva săptămâni de somn mai bun, ați aflat ceva important. Dacă nu, aveți informații prețioase pentru medic.
Unde își are locul o perfuzie și unde nu
Nicio perfuzie nu este o soluție dovedită pentru ceața mentală și nu ține locul investigațiilor. Dacă analizele arată un deficit confirmat, corectarea lui o stabilește medicul, iar de multe ori se face pe cale orală.
Perfuzia cu vitamine poate intra în discuție abia după ce cauzele au fost verificate, ca aport. La clinica Synerva din București, perfuzia Immunity Boost conține vitamina C, vitamine din complexul B, minerale și oligoelemente și costă 600 lei. Clinica are și alte protocoale, discutate la evaluare. Toate prețurile sunt pe pagina de prețuri. Dacă din discuție reiese că problema e alta, vi se spune unde să mergeți.
Pentru orice perfuzie, evaluarea medicală stabilește dacă perfuzia este potrivită pentru dumneavoastră.